Quanno nascette Ninno
fantasia nataliazia
Ce steva a Nazzarette `na figliola,
femmena onesta e timurata `e Dio.
Maria `nc' aveva nomme
e a tal Giuseppe
prumista era stata pe mugliera.
Dio, nostro Signore, la scegliette
e vergine eletta la facette,
e `nterra a mannaie a Gabriele
a annunciarle chesta gran nuvella.
Maria steva ncammara ca liggeva
e l'angelo la iette a nnunciari.
Maria spauruta lu sentette
e la vuluntà de Dio facette.
Dicette Gabriele:
Io ve saluto o santa vergine,
Maria che bellu frutto avita fare.
Avita fare lu potente dio,
patrone de lu cielo, terra e mare.
Di dodici stelle incoronata,
madre di Dio foste dichiarata.
Vergine bella e madre di Dio.
E prena allora se truvaie Maria
e succedette ca Giuseppe
overo fuie pigliato da na gran stizza e freve:
Chella figliola comme `o sole chiaro,
chistu scuorno alla faccia lle metteva?
A legge cummannava morte `nfama
p'a femmena ca `nganna e Giuseppe se scuraie.
Nunn' è possibile… nunn' è posibile… diceva
Stu tuorto proprio a me?
A me ca fatico,
ca me stento `a vita
fra chiuove e lignammo,
a me ca song' onesto, so' galantommo… ?
Scuorno `nfaccia,,, è `nfamità, è `nfamità overo.
E comme faccio, che lle dico?
E comme si nun' abbastasse
tocca proprio a me `e menà `a primma preta.
A legge dice: “Tradimento!
Lapidate e accedite `a malafemmena!”
No, io nun tengo `o curaggio.
Ma Dio ca fa sempe li cose juste,
mannaie nu messo pur' `o falignamo.
Giuseppe s'a spusaie e fuie cuntento.
Passaie comme a niente tanta tiempo
e Maria già prena
cu lu sposo suoi a Betlemme ieva a censimento.
Chiena era ogni casa e ogni taverna,
Maria cu stu fardiello nun c' a faceva,
ca `a via era longa e `o parto pronto.
Giuseppe puveriello `a surriggeva,
ienne spianno attuorno pe n'albergo.
E lu signore ca tutto po fare,
sentette sti preghiere e ce penzaie,
mannaie ancora l'angelo e na stella
che `e ncammenarono pe na strada trista e sulitaria.
Nun le putette dà, ca vuie capite,
na ricca stanza, na casa addubbata,
era già scritto ca stu Ninno bello
nascesse puveriello e tra `e pezzienti.
Na grotta fatta a stalla l'accuglliette
e fuie tra `o ciuccio e `a vaccarella
ca Ninno nascette a Betlemme.
Quanno nascette Ninno a Betlemme
era notte e pareva miezo iuoro.
Quanno nascette Ninno a Betlemme
lu ciuccio e `a vaccarella lu scarfavano.
Maie li stelle lustre e belle
se vedettero accussì
e `a chiù lucente
iette a chiammà
li maggi all'uriente.
|